Bulimia nervoasa

Bulimia nervoasă - o boală caracterizată prin tulburări neuropsihice, care se manifestă în consumarea necontrolată a produselor alimentare. Este un fel de dependenţă (obsesie) în ceea ce priveşte produselor alimentare. Cel mai adesea, femeile sunt sensibile la bulimie.

Cauzele

Boala apare cel mai des din cauza tulburărilor psihice, asociate cu starea emoţională. Alte cauze de bulimie:

Deteriorarea centrului alimentar din cortexul cerebral;
Tulburari metabolice;
Insuficienţă hipotalamo-hipofizo.

Simptomele bulimiei nervoase

Simptomele bulimiei nervoase se manifestă în felul următor:

consumul excesiv de mîncare, caracterizată prin grabă, mestecatul rău, înghiţire;
vomă după fiecare masă;
schimbări frecvente în greutate;
izolare, secretomanie;
slăbiciune generală;
faringită frecvente, angine;
boli ale sistemului digestiv;
tendinţă la dermatită;
boli dentare;
salivaţie excesivă;
deshidratare.

Dacă aţi depistat simptome similare, consultaţi imediat un medic. Este cu mult mai uşor să previi boala, decît să tratezi consecinţele acestuia.

Diagnosticare

Pentru a determina modul de tratament a bulimiei nervoase, medicul-psihoterapeut efectuează o examinare generală a pacientului şi semne clinice ale bolii. În plus, se recomandă examinarea la medicul-stomatolog şi gastroenterolog în mod regulat.

Tratamentul bulimiei nervoase

Tratamentul bulimiei include:

antidepresive;
psihoterapie;
regim alimentar special;
tratament, avînd patologii fiziologice.

Dieta

Pentru a determina modul de tratament pentru boala bulimiei nervoase, pacienţilor se recomandă să respecte dietă specială – a primi o cantitate limitată de produse alimentare, la intervale regulate. Produsele trebuie să fie bogate în amidon şi proteine. În cazul în care tratamentul este efectuat într-un spital, personalul medical trebuie să excludă posibilitatea unei vome provocate după mese.

Pericol

Dacă nu determinaţi modul de tratament în timp util a bolii, există riscul înalt de dezvoltarea complicaţiilor:

boli dentare (boală parodontală);
tulburări ale ciclului menstrual;
boli ale sistemului digestiv (gastrită, inflamaţie a mucoasei intestinale, constipaţie cronică);
boli endocrine (hipotiroidismul, diabetul zaharat);
insuficienţă cardiacă congestivă;
hemoragie internă.

În caz de complicaţii a bolii, poate fi o încercare de sinucidere.

Grupul de risc

Grupul de risc include:

femeile în vîrsta de 15-16 ani, 22-25 ani, 27-30 ani;
femeile slabe.

Prevenirea

Pentru ca în viitor să nu vă confruntaţi cu problema bulimiei, medicii recomandă:

părinţilor de a educa stima de sine la copii şi să nu folosească produse alimentare ca o pedeapsă sau încurajare;
în perioada adolescentă , copilul să respecte un regim alimentar echilibrat (a consuma o varietate de alimente bogate în vitamine esenţiale), a duce un stil de viaţă sănătos.

‹

›