Atac de panică

Alte boli cu litera «A»: Abces, Abces odontogenic, Accident vascular cerebral, Acnee, Acromegalie, mai multe Adenomioză, Adenomul hipofizar, Adenovirus, Aerootită, Afazie, Alalie, Alcoolism, Alergie alimentară, Alergie la înțepături de insecte, Alergie la medicamente, Alopecie, Alopecie androgenică, Alopecie areată, Alunițele, Alveolita dentară, Alveovită, Ambliopie, Amenoree, Amiloidoză, Amnezie, Anemia feriprivă (prin carența de fier) , Anemie, Anexita (boala inflamatorie pelviană), Angină, Angioedemul (edemul Quincke), Anorexie, Anorgasmia, Apatie, Apendicită, Apnee de somn, Apraxia, Aritmie, Aritmie cardiacă, Arsuri a pielii, Arsuri la stomac, Artrită, Asteopatie, Astigmatism, Astm bronșic, Astmul cardiac, Aterom, Ateroscleroza cerebrala, Ateroscleroză, Atonia vezicii urinare, Atrofia musculară spinală, Autism, Avitaminoză, Avort, Avortul spontan

Atac de panică - aceasta este una din bolile cele mai inexplicabile şi complexe, care pot fi denumite în mod diferit, de exemplu, "criza vegetativă", "cardioneuroza", "criza simptoadrenalină" şi aşa mai departe. Pacienţii care suferă de atacuri de panică, de luni de zile sau chiar ani suferă de atacuri acute de diferite severitate.

Există trei tipuri principale de atacuri de panică:

atac de panică spontan (apare spontan, fără nici un motiv aparent);
atac de panică situaţional (declanşate de o situaţie traumatică specific, senzaţie de aşteptarea ei);
atac situaţional condiţional (sub influenţa stimulilor chimice sau biologice).

Cauzele

Cauzele atacuri de panică sunt manifestate prin următorii factori:

reacţie firească a organismului la situaţii de stres;
boli somatice;
boli psihice;
tulburări depresive.

Intesitatea anxietăţii în timpul atacului de panică se manifestă diferit la toţi. Unii oameni simt o anxietate uşoară, iar alţii – o teamă pronunţată, groază, cu toate consecinţele de rigoare.

Simptomele atacuri de panică

puls rapid;
palpitaţii ale inimii;
frisoane, transpiraţie;
senzaţie de tremurat interior;
dificultăţi de respiraţie;
dureri în partea stângă a pieptului;
teama de a face fapte neadecvate;
frica de moarte;
senzaţie de amorţeală la nivelul extremităţilor;
scăderea arbitrară gândirii;
confuzie.

Diagnosticare

Diagnosticul de atac de panică poate fi efectuat de psihoterapeut profesional. Cu cât mai repede pacientul va solicita ajutorul unui psihoterapeut, cu atât mai multe şanse sunt de a scăpa de boală.

Tratamentul atacuri de panică

Tratamentul atacuri de panică poate include următoarele măsuri:

psihoterapie individuală, care ar trebui să fie selectate în mod specific pentru fiecare pacient;
terapie cu medicamente uşoare;
izolarea pacienţilor de la factori iritante;
delfinoterapie.

Cursul de medicamente, în acest caz, poate dura pînă la 6 luni. În acest timp ar trebui să respectaţi o dietă corectă, să excludeţi alcoolul şi să renunţaţi la fumat. Pentru majoritatea pacienţilor, tratamentul medical aduce rezultate positive.

Între timp, cel mai mare efect este observat cu o combinaţie de terapie medicală cu asistenţă psihologică. Psihoterapia poate reduce semnificativ durata de medicamente şi să ofere sprijin moral de încredere, care este esenţială pentru pacient. Detalii cu privire la atacuri de panică, va spune psihoterapeut.

Pericol

Lipsa de tratament în timp util şi adecvat a bolii poate duce la probleme psihologice mai grave, pînă la depresie profundă şi prelungită, tulburări mentale.

Prevenirea

Ca măsuri preventive de atacuri de panică ar trebui să rămâneţi calm în situaţii de stres, să faceţi faţă cu emoţiile lor. De asemenea, un ajutor profesional regulat de la medicul-psihoterapeut este binevenit.

‹

›